Diabulus in Musica

Mi s-a spus în multe feluri de către luminata societate nouă pentru că ascult rock, precum satanist, om de-al mocirlei, sponsor al crimelor, abuzurilor, violurilor şi al răului, orb, şi astăzi, un anumit user de pe TPU, care se cam crede Dumnezeul orbilor (nu dau nume, las pe altcineva care dispreţuieşte mai mult să o facă), m-a pus să aleg să fiu creştin sau să fiu în continuare în mocirlă, deoarece el nu văzuse oameni care să promoveze ambele lucruri enumerate anterior. This post gave me cancer.

Nu înţeleg de ce oamenii ăştia nu deschid ochii să vadă că GREŞESC ENORM. Frate, pun pariu că ăştia sunt doar manelişti de-al măreţului Dumnezeu (atenţie, am scris ''Dumnezeu'' cu ''d'' mare!), care se simt oarecum mai prejos de rockeri şi-şi dau pur şi simplu drumul la gură, numa' că de ceva inteligent n-ai cum să dai. Sincer. Şi-acum faza cu satanist. Nu mă simt aşa, dar dacă aş fi satanist, aş fi doar ca să enervez pe cei care nu acceptă astfel de oameni (like me). De asemenea, nu mă simt nici de partea noii societăţi, care constă în curve, hoţi, criminali, mincinoşi, lume ce favorizează pe nedrept (cum s-a-ntâmplat recent la Jocurile Olimpice) şi lista continuă. Oameni de-ai junglei, mai precis. Rather be DEAD! Decât să fiu o persoană de genul ăsta, dar din păcate sunt înconjurat de aceste specimene ce evoluează uimitor de mult (eww).

Şi ca final, nu trebuie comparat rock-ul cu o RELIGIE, care are trăsături contrare faţă de alta. Dacă faci asta (da, cu tine vorbesc acum, cititorule), you're dead to me. Asta demonstrează că nu eşti adeptul unui pur şi simplu GEN DE MUZICĂ, care totodată demonstrează că eşti mai inteligent şi că ai o parte de cultură. Am înţeles oamenii ce nu ascultă rock, dar care nu văd ca o mizerie anti-socială pe ascultători, dar NU voi putea înţelege pe cei care fac asta, dar în acelaşi timp nici NU VREAU să înţeleg asta.

Scuze, dar nu m-am putut abţine. CHIAR nu m-am putut abţine... Pă data viitoare.

Welcome to the jungle

Sau pe româneşte România. O junglă, care din cauza climatului temmperat-continental nu este chiar o junglă, dar totuşi animalele sunt omniprezente aici. Iar prin animale mă refer la aceste specimene care nu fac altceva decât s-apară pe primele pagini ale ziarului sau bârfiţi de Esca pentru crime, violuri, atentate sângeroase, alte crime, linşări, bătăi.cu urmări nasoale precum şi cerşetori, mită, fraude electorale şi certuri între staruri. Sincer m-am săturat. Dar cum să nu facă astfel naţia de hexagonişti fără coaie sub aripa protectoare a sfântului Sarkozy (ori cine o fi preşedinte acolo), mişto de noi?

De asemena, mai sunt şi invaziile de unguri şi de ţigani (sau rromi). Se integrează perfect prin animalele care au fost în junglă de la-nceput şi apoi se trezesc că le-au furat teritoriul. Am avut un conflict aseară. Doi pulifrici, dintre care şi un rrom, păreau a avea ceva cu mine. Cred că erau destul de beţi, că nu cred că EU am făcut ceva ce să-i deranjeze, din moment ce NU ştiam cine dracu' ERAU ĂIA. Şi n-am scăpat de ei, de fapt doar atunci când am fugit la bunică mea, pentru că în junglă dacă nu FUGI, eşti MORT.


Dar toată seara a trecut şi va fi uitată precum şi dezastrul de la bacalaureat, unde maimuţele răsfăţate s-au dus acolo de dragul educaţiei (pă dracu'). Consider totuşi că populaţia junglei din România ar învăţa ceva de la rromi, şi asta fiind faptul că ei sunt UNIŢI. Te cerţi cu unul, eşti linşat de ALŢII. Sincer n-am nimic cu ei. Uneori nu sunt trataţi precum oamenii (revenind la sfântul Sarkozy) şi îmi pare rău de ei. Dar această senzaţie  e mai tracătoare decât vântul. Fără să lase ceva în urmă.

Ca să scapi ÎNTREG din junglă, ai nevoie de trei chestii: tupeu, forţă şi agilitate. Când eşti cu oameni pe care  nu-i cunoşti chiar foarte bine (cum am fost eu aseară), încearcă să foloseşti câteva dintre chestiile de mai sus. Şi în orice caz, NU LĂSA GARDA JOS. Te vor vedea weak şi te vor lua peste picior. Ăia m-au pus să le cer scuze, dar eu n-am făcut altceva decât să neg totul (ok, majoritatea fiind adevărul pur).

Pe data viitoare. Dude, după ce recitesc asta, mă simt ca Bear Grylls :|

Despre viaţă...

Cu toţii ne naştem, trăim, iar apoi murim. Dar asta nu cotează... Fiecare avem un interval închis, numit viaţă. O carie a veşniciei, cum afirma Vasile Ghica. Sincer, viaţa mea este tare. Pe bune, am părinţi (chiar dacă sunt despărţiţi), am ce mânca, am cu ce mă îmbrăca, am cu ce să mă distrez, am multe chestii, dar pe care nu le ştiu să le folosesc. Mă rog, jumătate din ele. Dar mă gândesc că nu toţi sunt ca mine... Nu că aş fi prinţu' pulii sau gen, dar frate, când ştii sigur că ai cu ce să trăieşti, nu te văita ca şi cum ai fi fost abandonat. Mai am momente când mă vait chiar şi eu, dar sunt chestii trecătoare pe care le împărtaşesc doar cu CÂTEVA persoane, nu mă duc pe Wall-ul de Facebook şi postez muzică melancolică (hardcore ca bunică-mea) cu versuri pe care le-a scris o persoană care parcă era sugrumată. These DRAMA QUEENS...Apropo de Facebook (mereu deraiez de la un subiect la altul, când vine vorba; am talentul ăsta), mie unul nu mi se pare o poartă către VIAŢĂ. This is so wrong on so many levels... Da, eu am Facebook, făcut doar ca să ţin legătura cu ceva lume, deoarece nu stau pe Y!M. Anyway, nu-l văd nici ca drog (cel puţin la mine), cum spun haterii. Not one of them... de fapt în acest 'război' nu-s de partea nimănui, so *greieri*



Revenind la viaţă, aceasta e frumoasă când ştii să o TRĂIEŞTI. Eu unu' asta fac and I'm happy. Cam asta a fost discuţia despre viaţă. Fii original, fii tu însăţi, be yourself by yourself!

Intro!?

Hai, eu-s Milcşeic, dacă-ţi păsa cine sunt eu. Mai sunt cunoscut ca Aneurysm pe TPU, numai că de data aceasta am ales să-mi pun ca nickname "Milcşeic". În orice caz, blog-ul ăsta este numai una din alte sute de mii de creaţii d-ale mele. Aş vrea să mă prezint, dar mi-e lene, oricum dacă e îmi răsfoiţi profilul, dar veţi afla pe parcursul celorlalte posturi cine sau cum sunt eu. Dar nu sunt genul acela de persoană care prin posturi îşi arată ura faţă de anumite lucruri. Acum nu credeţi că nu urăsc nimic, but I'm not an ATTENTION WHORE.

Acum c-am intrat la liceu, şi-n caz că nu mă voi integra într-un anturaj, îmi voi petrece timpul scriind pe blog. Oricum am prea mult timp liber. Hobby-uri nu mai am de când m-am apucat să tocesc ca omu' pentru examenele alea stupide, cunoscute ca şi evaluările naţionale. Că tot, veni vorba de astea, eu unu' am pus predicativă la română, şi n-am fost singurul ins din ţară. Parcă cei ce au făcut subiectele credeau că dăm admitere la Poliţie, nu la liceu. În opinia mea, şi-au cam bătut joc de noi prin subiectul acesta şi au demonstrat că sunt maeştrii la prostie. Măcar au deschis televizorul şi s-au uitat cum frige ţara sub canicula asta şi cu elevii supăraţi, care au pus o petiţie (mă rog, am semnat-o) pentru acordarea celor 6 puncte la subiectul cu pricina. And they did it. Mi-a fost ridicată nota cu 6 puncte şi-am luat 9,80. Lucky me... Dar trebuia să fi realizat mai devreme. Well, nu zic că e doar vina ălora de-au făcut subiectele. M-am consultat în seara după examen cu un profesor de română şi mi-a explicat că propoziţia era subiectivă ca şi cum era la MINTEA COCOŞULUI. Să se precizeze că eu sunt muci la română. În fine, toată treaba asta a fost deja uitată şi nu-i mai pasă nimănui (nici mie).

Scuze că m-am luat cu vorba, dar trebuia să scriu ceva la început, deşi ştiu că n-o să evolueze foarte mult blog-ul, deoarece nu ştiu să întreţin ceva şi nu-mi place să fac reclamă. Dacă eşti bun să citeşti tot ce postez, poate blog-ul va avea şanse să fie ceva. Dacă nu, să ai o zi bună.