Maşini de spălat creier

Cred că multă lume a văzut reclamele de la Deagostini (aşa se scrie?...nu?) când ei fac noi colecţii de... de ce-or face ei. Ei bine, şi mie mi s-a spălat astfel creierul. Totul a început printr-a 4-a, când maică-mea mi-a adus primul număr din "Atlas". Ok, într-adevăr e un lucru educativ bun, am aflat multe lucruri din astea, iar lumea a aflat că îs pasionat de geografie (până când fosta profă de geografie mi-a stricat-o), am mai colecţionat numere, am umplut şi bibliorafturi, aşa pentru vreo 1-2 ani. În timpul ăsta, am realizat că ăştia mai scoteau lucuri mişto, gen "Corpul uman" (ăsta cred c-ar fi fost mai mişto), "Maşini de colecţie", "Avioane", "Nave de luptă", iar lista continuă. Dar ar fi fost mai mulţi bani cheltuiţi (că deh, o revistă era 6 lei) şi se pare că astea sunt făcute pentru un singur lucru de învăţat, la mine fiind geografia. Iar într-o zi am realizat că NU MĂ MAI PUTEAM OPRI DIN ASTA. Aia de la chioşcul de ziare mă ţinea minte, intram în panică dacă uitam banii şi nu puteam să mă întâlnesc cu cineva să mă duc la şcoală că trebuia NEAPĂRAT să IAU REVISTA. What the fuck was wrong with me? Până am cedat. N-am mai luat nimic, dar totuşi am păstrat colecţia...sau ce-a mai rămas din ea după ce a mucegăit şi am aruncat jumătate.

Toate cunoştinţele dobândite după această aventură, mi-au făcut o reputaţie. Doar că vroiam să fac ceva din asta, numai că profa de geografie se părea că nu mă lăsa. În primele clase, m-am enervat pe ea că nu mă asculta (toate notele fiind din teste, iar ea dădea doar 7 şi 8) şi nici la concursuri nu mă trimitea. Atunci mi-am băgat pula. M-am apucat pe ceva serios, care să-mi facă un viitor, nu doar un HOBBY. Şi pe bune, ce s-ar putea face din geografie??? Well, am ajuns într-a 8-a şi m-am trezit cu numele meu pe lista pentru olimpiada de geografie. Am rămas "WTF?", după mi-a explicat profa că ea a pus la punct acest lucru şi mi-a readus aminte toate fazele din tinereţe, când am negat că vreau să particip.

Cea mai nouă chestie scoasă de la Deagostini (pe bune acum, aşa se scrie?) e asta cu rocile. Prea mult bagă în ele, se pare că mama colecţionează. Citesc şi eu, doar partea "ştiinţifică" (dacă zic bine), adică din ce e alcătuită roca aia, bla bla, dar partea cu "ajută la sănătate", nu o cred. Pe bune acum, nu cred c-am auzit de cineva care s-a însănătoşit de la pietre. Sunt frumoase, le-am văzut irl la muzeul de mineralogie, dar ce dau ei sunt doar copii, care nu prea seamănă. Serios, aici CHIAR bagă în ele.

Ok, ştiu că v-am plictisit, dar voi aţi citit, deci e vina voastră. Pe bune. Now, ca o concluzie, lucrurile astea sunt bune, educative, înveţi ceva din ele, bla bla, dar devine obsedant. Ok, n-am nimic cu nimeni, doar am povestit prin ce am trecut eu. Pe data viitoare...

Also, mersi la cei care au dat follow la blog ^^